Emoționanta poveste de dragoste a frumoasei Hanna Glavari și a locotenentului Danillo a văzut prima dată lumina rampei în anul 1905, la Theater an der Wien. În anul următor se juca la Berlin și Hanovra, apoi au fost programate reprezentații la Londra și Paris. Acțiunea operetei se petrece în locuri extrem de diverse – de la presupusa ambasadă a statului Pontevedro de la Paris, la celebrul cabaret „Maxim’s” – prilej ce l-a îndemnat pe compozitorul Franz Lehár să creeze minunate valsuri, să compună melodii nemuritoare precum „Cântecul Viliei”, dansuri pe ritmuri populare și, bineînțeles, să nu ocolească cel mai spectaculos dans al cabaretelor pariziene – „French Can-Can”-ul. Tânăra și fermecătoarea Hanna Glavari, căsătorită fără voia sa, din rațiuni de stat, cu un bătrân pontevedrin bogat, rămâne văduvă la o săptămână după nuntă. Locotenentul Danillo, fostul său iubit, își găsește consolarea petrecând în fiecare noapte cu dansatoarele de la „Maxim’s”. Cei doi îndrăgostiți încearcă în zadar să își ascundă sentimentele pe care le au unul față de celălalt. La împăcarea lor contribuie ambasadorul statului Pontevedro și soția sa, Valencienne, precum și amantul secret al acesteia, Camille de Rossillon.
Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov
Actul I
În saloanele Ambasadei, invitați și numeroși prieteni parizieni sărbătoresc onomastica șefului statului Pontevedro. Valencienne, soția ambasadorului Zeta, care, de fapt, este franțuzoaică, își dedică timpul unui pasionat, dar discret flirt cu Camille de Rosillon.
Camille scrie „te iubesc” pe un evantai. Ambasadorul, care este preocupat că averea frumoasei Hanna Glawari ar putea lua drumul străinătății, îi încredințează locotenentului Danillo Danilovici, sarcina de a o cuceri pentru a o lua de nevastă, salvând în felul acesta milioanele văduvei pentru statul Pontevedro. Cândva, tânărul ofițer Danillo o iubise pe Hanna dar ea, nesocotindu-i dragostea, s-a măritat cu un bătrân bogat care a murit la scurt
timp după căsătorie, lăsând-o moștenitoarea întregii sale averi. Danillo refuză cererea ambasadorului de a se căsători. În realitate, el nu a uitat-o pe Hanna, o iubește sincer și de aceea se hotărățte să-i îndepărteze pe rivali.
Evantaiul cu inscripția amoroasă ajunge în mâinile ambasadorului. Consilierul Kromow, ramolit și gelos, crede că evantaiul ar putea fi al soției sale, așa că Zeta o roagă pe Valencienne să declare că obiectul îi aparține.
Actul II
La reședința sa, Hanna organizează o serată pentru toți compatrioții pontevedrini, printre care se află și locotenentul Danillo. Ambasadorul îi cere tânărului să descopere destinatara mesajului de pe evantai. El recunoaște scrisul lui Rosillon. Camille, în final, acceptă despărțirea de Valencienne ca ea „să rămână o femeie cinstită” ți o roagă să intre cu el în pavilion pentru un sărut de adio. Ca să nu fie surprinți de ambasador, Hanna o salvează, luându-i discret locul. Compromisă, Hanna este nevoită să anunțe logodna cu Rosillon.
Gelos și îndurerat, Danillo pleacă să petreacă la „Maxim’s”.
Actul III
Hanna sosețte cu toți invitații ei la cabaret să cunoască locul unde „domnul locotenent se simte ca acasă”. Ambasadorul află că evantaiul buclucaț aparține soției sale. Vrea să
divorțeze ți cere mâna frumoasei și bogatei văduve. Hanna Glawari anunță că, în momentul căsătoriei, din cauza unei clauze din testament îți pierde averea. Danillo, auzind vestea, îți mărturisește dragostea, iar Hanna dezvăluie că averea va intra în posesia viitorului ei soț.
