Art. 47 – Concedierea pentru săvârșirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile.
Concedierea salariatului pentru motivul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin regulamentul privind evaluarea performanțelor profesionale, promovarea și avansarea personalului contractual din cadrul instituțiilor publice din subordinea Consiliului Local Brașov – regulament elaborat și aprobat de către Primăria Municipiului Brașov.
Art. 48 – Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă.
Salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil.
SALARIZAREA
Art. 49 – Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
Art. 50 – La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
Art. 51 – Sistemul de salarizare a personalului din instituție se stabilește prin lege.
Art. 52 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și sporurile acordate în afara salariului de bază, adică sporul pentru condiții grele de muncă acordat pentru suprasolicitarea neuropsihicã.
Art. 53 – Salariul este confidențial, conducerea instituției având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.
Art. 54 – Salariul se plătește în lei, o dată pe lună în data de 15 ale fiecărei luni. Plata salariului se efectuează prin virament în contul bancar pe care îl are deschis fiecare salariat la Banca Română de Dezvoltare (BRD) Brașov ori la Banca Țiriac Brașov.
Art. 55 – Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. în caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor sau soției supraviețuitoare, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Art. 56 – Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Art. 57 – Nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlu de daune cauzate instituției nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
în cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;
b) contribuțiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
Art. 58 – Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
4. CAPITOLUL III: DREPTURILE – OBLIGAȚIILE ȘI RĂSPUNDERILE ANGAJAȚILOR
Art. 59 – Dintre drepturile esențiale de care beneficiază salariații este dreptul la salarizare pentru muncă depusă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 60 – Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.
Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.
Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele și condițiile de remunerare.
Art. 61 – Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Art. 62 – Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.
Art. 63 – Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Art. 64 – Obligațiile și responsabilitățile șefilor de servicii și formații de muncitori:
șefii de servicii și formații de muncitori sunt desemnați de managerul instituției prin numire temporară, concurs sau examen și pot fi eliberați din funcție după caz de acesta;
șefii de servicii și formații de muncitori au obligația de a propune și stabili cuantumul sporului de condiții grele acordat pentru suprasolicitarea neuropsihicã printr-un referat scris;
șefii de servicii și formații de muncitori au obligația de a întocmi pontajele conform condicii de prezență și a ține o evidență strictă a timpului efectiv de lucru al fiecărui angajat din sectorul său;
șefii de servicii și formații de muncitori răspund de calitatea muncii și disciplina angajaților din subordine;
șefii de servicii și formații de muncitori sesizează în scris conducerea instituției de actele de indisciplină, prezență și punctualitate a oamenilor din subordine;
șefii de servicii și formații de muncitori inițiază activității menite să ducă la ridicarea profesională a membrilor colectivelor pe care le reprezintă și le supune aprobării managerului;
în cazul în care managerul constată abateri disciplinare sau profesionale nesemnalate de către șefii de servicii și formații de muncitori deși a avut cunoștință de ele, acesta va fi sancționat cu aceeași sancțiune ca și făptuitorul;
șefii de servicii și formații de muncitori au obligația de a depune și înregistra la secretariatul instituției cererile de învoire cu cel puțin 24 de ore de data la care se solicită învoirea, în caz contrar se consideră abatere disciplinară;
în caz de boală angajatul are obligația de a-și anunța telefonic șeful de serviciu sau șeful de formație muncitori de perioada concediului medical, din momentul în care beneficiază de acesta și de a-l depune în timp util pentru a se putea întocmi pontajul și a putea fi calculat. Șefii de servicii și formații de muncitori au obligația de a depune și înregistra la secretariatul instituției concediile medicale, iar în cazul în care nu sunt depuse în timp util atunci nu vor mai fi luate în considerare iar salariatul va figura în concediu fără plată;
cererile și contestațiile individuale ale angajaților se adresează șefului de servicii sau șefului formației de muncitori, care este obligat să o soluționeze, în cazul în care acesta nu are competența sau posibilitatea de a o soluționa o trimite managerului. Soluționarea se va face în termen de 30 zile – conform legislației în vigoare.
Art. 65 – Salariații instituției au în principal următoarele drepturi:
să fie informați cu privire la cel puțin următoarele elemente:
a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
c) sediul instituției;
d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul instituției;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
m) durata perioadei de probă;
dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic și săptămânal, în funcție de specificul muncii depuse;
dreptul la concediul de odihnă anual;
personalul angajat al instituției indiferent de serviciul din care face parte, are dreptul la concediu legal de odihnă începând de la minim 21 de zile lucrătoare pe an și crescând în funcție de vechime – în conformitate cu legislația în vigoare, în vacanța dintre stagiuni, la data hotărâtă de conducerea instituției. Acest concediu se poate acorda pentru întregul personal angajat începând de la aceeași dată, sau defalcat – pe servicii sau persoane – în funcție de necesitățile îndeplinirii obligațiilor profesionale și de acoperire a celor de ordin material-financiar, ale instituției. în cazuri cu totul excepționale cu acordul conducerii instituției și dacă nu lezează desfășurarea activității, se poate acorda parțial sau total concediul de odihnă și în timpul stagiunii;
dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
dreptul la demnitate în muncă;
dreptul la securitate și sănătate în muncă;
dreptul la acces la formarea profesională;
dreptul la informare și consultare;
dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
dreptul la protecție în caz de concediere;
dreptul la negociere colectivă și individuală;
dreptul de a participa la acțiuni colective;
dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 66 – Salariaților le revin, în principal, următoarele obligații:
obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
obligația de a respecta disciplina muncii;
obligația de a respecta prevederile Codului de conduită al Operei Brașov:
obligația de a respecta prevederile cuprinse în prezentul Regulament Intern, precum și contractul individual de muncă;
obligația de fidelitate față de instituție în executarea atribuțiilor de serviciu;
obligația de a respecta măsurile de protecție, securitate și sănătate a muncii în instituție;
obligația de a respecta secretul de serviciu;
obligația de a refuza în orice fel primirea de la cetățeni, bani sau alte foloase pentru activitățile prestate în cadrul atribuțiilor de serviciu;
să nu introducă și să nu consume băuturi alcoolice în cadrul instituției;
să nu sustragă bunuri de orice natură aparținând instituției.
Art. 67 – Personalul angajat al instituției, prin activitatea sa profesională are obligativitatea de a contribui în mod continuu și susținut, la realizarea scopului pentru care a fost creată această instituție, care este stipulat în prezentul regulament, prin:
îndeplinirea cu maxim randament și operativitate, a sarcinilor ce-i revin conform fișei postului pe care îl deține și care i-a fost adusă la cunoștință prin contractul individual de muncă;
respectarea cu strictețe a programului zilnic de lucru, prezentându-se la instituție și părăsind-o conform programului stabilit, neadmițându-se absentări temporare în timpul orelor de program, decât în mod excepțional cu acordul șefului de serviciu sau a șefului formației de muncitori sau al conducătorului de repetiție;
concediile medicale, în conformitate cu legislația în vigoare, se acordă pe baza documentelor tipizate eliberate de instituțiile abilitate, iar personalul angajat are obligația de a anunța personal sau prin alte persoane, apariția situației de îmbolnăvire în decurs de maximum 24 ore de la apariția acesteia, în cazuri grave, de urgență, sau în ziua respectivă cu cel puțin 4 ore înainte de începerea activității – în cazul repetițiilor sau cu cel puțin 8 ore înainte de ora de începere a spectacolului în care a fost programat, urmând a prezenta ulterior documentul care atestă îmbolnăvirea ce provoacă incapacitate de muncă;
să execute întocmai și în termenul stabilit obligațiile de serviciu, la un nivel înalt profesional și artistic, să folosească integral și cu maximă eficiență timpul de muncă acordat de instituție pentru îndeplinirea acestora;
trebuie să-și mențină și ridice nivelul profesional prin:
– studiu individual la domiciliu sau instituție,
– participare la cursuri de perfecționare și concursuri de profil.
fiecare salariat are obligația de a contribui la menținerea unui climat bun de muncă, la repetiții, spectacole, deplasări, cabine, birouri, ateliere, etc., evitând crearea unor situații conflictuale, de orice natură, de perturbare a muncii colegilor prin săvârșirea unor acte de indisciplină, de respectarea ordinii și disciplinei în incinta instituției. Șefii de servicii și formații de muncitori și conducători de repetiții sau spectacole vor menționa orice abatere disciplinară săvărșită și vor întocmi referate, pe baza cărora comisia de disciplină împreună cu conducerea instituției va lua măsurile de sancționare disciplinară corespunzătoare;
personalul angajat are obligația de a respecta normele de protecție, igienă și securitate în muncă, precum și a celor privind folosirea echipamentului de protecție și de lucru, a normelor de prevenire și stingere a incendiilor sau de prevenire a oricăror situații care ar putea pune în primejdie clădirile, instalațiile unității, viața, integritatea corporală și sănătatea oricăror persoane.
5. CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA TIMPULUI DE LUCRU – TIMPUL DE MUNCĂ ȘI TIMPUL DE ODIHNĂ
Art. 68 – Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare.
(1) Pentru toți angajații instituției, durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi, totalizând 40 de ore pe săptămână.
(2) Pentru personalul artistic și tehnic scena, zilele de sâmbătă, duminică și, după caz, zilele de sărbătoare legală sunt considerate zile lucrătoare, repausul legal putând fi acordat în alte zile ale săptămânii.
(3) Zilele de repaus și zilele de sărbătoare legală care nu au putut fi acordate vor fi recuperate în lunile următoare, sau adăugate zilelor de concediu.
Zilele de sărbătoare legală sunt:
- 1 și 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui.
Art. 69. Personalul artistic și tehnic scena au îndatorirea de a lua la cunoștință, din oficiu, de programul de lucru prin consultarea avizierului care se intocmește de catre serviciul studii muzicale în colaborare cu șefii de servicii și aprobat de manager, având în vedere Programul minimal anual aprobat de Primăria mun. Brașov.
(1) Evidența prezentei la serviciu se ține pe baza condicii de prezență, în care personalul semnează zilnic, la începutul și sfârșitul programului de lucru.
(2) în cazul în care angajatul întârzie sau absentează de la locul de muncă și acest lucru se datorează unor situații neprevăzute sau a unor motive independente de voința angajatului (boală, accident, etc.) salariatul are obligația de a informa de indată șeful ierarhic superior, urmând ca in maxim 3 zile să prezinte certificatul medical sau acte de natură să dovedească incapacitatea de a se prezenta la program.
Art. 70 – Norma minimală de muncă PE AN în cazul serviciilor artistice și serviciul de scenă se realizează conform programului minimal anual aprobat de Primăria Municipiului Brașov, astfel:
PENTRU DIRIJOR – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu orchestra, un ansamblu muzical, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 75 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU REGIZOR ARTISTIC – 2 evenimente artistice (premiere)/an sau o premieră și o refacere/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim un ansamblu muzical, o repetiție de citire de text, o repetiție tehnică, 15 repetiții de regie, un zitz și o repetiție generală deci, ar rezulta minim 40 de repetiții/an pentru realizarea celor 2 evenimente, precum și intreținerea evenimentelor din programul minimal;
PENTRU REGIZOR SCENĂ – 20 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție tehnică, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 80 de repetiții/an pentru realizarea celor 20 de evenimente;
PENTRU SUFLEOR OPERĂ – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de citire de text, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 de evenimente;
PENTRU MAESTRU COREPETITOR – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu fiecare solist vocal în parte care este implicat în evenimentul respectiv (iar în orice eveniment organizat de instituția noastră sunt implicați cel puțin 3 soliști vocali), un ansamblu muzical, o repetiție de regie deci ar rezulta minim 75 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU COREPETITOR – 20 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu fiecare solist vocal în parte care este implicat în evenimentul respectiv (iar în orice eveniment organizat de instituția noastră sunt implicați cel puțin 3 soliști vocali), o repetiție cu corul/baletul, un ansamblu muzical, o repetiție de regie, deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 20 evenimente;
PENTRU SOLIST VOCAL – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment, spectacole pentru copii și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu pianul, un ansamblu muzical, o repetiție de citire de text, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 90 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU ORCHESTRĂ – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de orchestră, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente;
PENTRU BALET – 30 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de balet, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 90 de repetiții/an pentru realizarea celor 30 evenimente.
PENTRU DIRIJOR COR – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de cor, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 160 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente.
PENTRU COR – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de cor, o repetiție de citire de text, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 200 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente.
PENTRU GRUP ACAPELLA – 7 evenimente artistice/an (concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim 4 repetiții cu pianul, un ansamblu muzical, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 49 de repetiții/an pentru realizarea celor 7 evenimente;
PENTRU SERVICIUL DE SCENĂ – 60 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție tehnică de montare (decor, recuzită, lumini, sunet și pregătire costume, peruci și accesori), o repetiție de regie, un zitz, o repetiție generală și o repetiție de demontare (decor, recuzită, lumini și sunet) deci ar rezulta minim 300 de repetiții/an pentru realizarea celor 60 evenimente.
Art. 71 – Planificarea săptămânală a evenimentelor artistice cuprinse în programul minimal anual aprobat și a repetițiilor necesare pentru realizarea acestora se stabilește prin avizierul săptămânal în funcție de necesitatea și complexitatea evenimentelor artistice din săptămâna respectiva. Avizierul săptămânal este întocmit de serviciul studii muzicale în colaborare cu șefii de servicii și realizatori evenimentelor artistice din săptămâna respectivă și aprobat de manager.
Art. 72 – (1) Norma de muncă pentru serviciile artistice se completează prin studiu individual, specific fiecărui artist în parte, în scopul menținerii repertoriului existent și a însușirii noului repertoriu (roluri, partituri, știme, condiție fizică, etc.) activitate care poate fi efectuată la domiciliu (datorită lipsei sălilor de repetiții pentru fiecare artist) sau la sediul instituției și prin întreținerea instrumentelor, știmelor, partiturilor, notarea salturilor și a altor cerințe dirijorale, ascultarea și vizionarea unor înterpretări de referință.
(2) In cazul în care studiul individual se efectuează la domiciliu, artiștii sunt la dispoziția instituției in cazul în care sunt solicitați să se prezinte urgent la sediu.
Art. 73 – Norma de muncă pentru serviciul de scenă se completează cu activitățile de recondiționare și întreținere decoruri, recuzită, instalații și aparatură electrică și de sunet, costume, peruci, etc.
Art. 74 – Pentru serviciul contabilitate – salarizare, serviciul resurse umane – relații publice și serviciul producție – administrativ programul zilnic de lucru este între orele 9.00 – 17.00.
Art. 75 – Pentru formația operativ sală programul zilnic de lucru este între orele 9.00 – 17.00 în afara zilelor în care sunt programate evenimente artistice atunci programul este între orele 15.00 – 23.00.
Art. 76 – Pentru personalul pază – pompieri programul de lucru este în ture de 24 ore lucrătoare urmate de 72 ore libere. Acest program de lucru s-a stabilit la solicitarea și cu acordul angajațiilor din cadul personalului pază – pompieri.
Art. 77– (1) Șefii serviciilor artistice și tehnic scena au obligația de a întocmi pontaje lunar, iar acestea vor fi depuse la Serviciul Resurse Umane în ultima zi din luna respectivă.
(2) Șefii de servicii și formații de muncitori au obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat, iar instituția de a centraliza la nivelul instituției evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitată.
(3) Șeful Serviciului Resurse Umane va verifica corectitudinea întocmirii pontajelor după care le vizează și conducerea instituției le aprobă.
TIMPUL DE ODIHNA
Art. 78 – Concediul anual de odihnă pentru personalul din instituție se acordă, de regulă, în vacanța dintre stagiuni.
Art. 79 – Repausul săptămânal pentru personalul artistic și tehnic scena se acordă de regulă duminica și lunea, dar și în funcție de activitatea Operei din Brașov ca instituție profesionistă de spectacole.
Art. 80 – Salariatii din Opera Brașov au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza:
Vechimea in munca Durata concediului
–––––– ––––––
– pâna la 15 ani 21 zile lucratoare
– peste 15 ani 25 zile lucratoare
Art. 81 – Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește și se acordă proporțional cu norma prestată și în raport cu vechimea în muncă.
Art. 82 – Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.în cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Efectuarea concediului de odihnă în anul următor este permisă și în cazurile acelor persoane care au fost angajate în anul anterior de la o dată după ce a început stagiunea de spectacole și nu li s-a mai putut acorda concediu de odihnă în acel an deoarece obstrucționau activitatea instituției.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
în situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Art. 83 – Salariații au dreptul la un concediu fără plată pentru interese personale, de maximum 90 zile calendaristice pe an, doar cu acordul conducerii instituției.
Art. 84 – în cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite care, nu se includ în durata concediului de odihnă.
Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor de concediu platit se stabilesc conform legislației în vigoare, astfel:
– căsătoria salariatului – 5 zile;
– nasterea sau casatoria unui copil – 3 zile;
– decesul sotului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului – 3 zile.
Concediul platit, prevazut mai sus se acorda, la cererea solicitantului, de conducerea unitatii.
Art. 85 – Pentru perioada concediului de odihnă salariații beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.
Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a veniturilor din luna/lunile în care se efectuează concediu multiplicată cu numărul de zile de concediu.
6. CAPITOLUL V: ACCESUL ȘI CIRCULAȚIA îN INCINTA INSTITUȚIEI
Art. 86 – Accesul în instituție al personalului angajat și a persoanelor din afara instituției care vin în interes de serviciu se va face numai pe poarta de serviciu, pe la portar.
Art. 87 – Accesul în instituție pentru repetițiile individuale și studiu individual este posibilă între orele 8.00 și 21.00. Perioada se poate extinde după necesități numai cu acordul conducerii instituției, pe bază de cerere.
Art. 88 – Accesul în curtea instituției este permisă autoturismelor care au acordul conducerii instituției.
Art. 89 – Accesul persoanelor din afara instituției se face pe bază de buletin sau carte de identitate și cu notarea datelor personale într-un registru de către portar.
7. CAPITOLUL VI: PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU A RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR
Art. 90– (1) Orice cerere sau reclamație formulată de angajat va fi înregistrată în Registrul general de intrări – ieșiri al instituției și va fi soluționată de către persoana/ serviciul căruia i se adresează.
(2) Cererea/Reclamația va fi soluționată în termen de 30 zile calendaristice, timp în care se vor cerceta toate împrejurările care să conducă la aprecierea corectă a stării de fapt și va purta viza conducerii instituției.
(3) După înregistrarea răspunsului la cerere/reclamatie în Registrul general de intrări ieșiri, acesta va fi comunicat salariatului ce a formulat cererea sau reclamația de îndată, în următoarele modalități:
a) personal, sub semnătura de primire, cu specificarea datei primirii;
b) prin poștă, în situația în care salariatului nu i s-a putut înmâna personal răspunsul în termen de 2 zile, sub regim de scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
Art. 91 – Cererile sau reclamațiile verbale nu sunt luate în considerare.
Art. 92 – Constituie cerere orice solicitare care vizează obținerea de informații cu caracter personal, obținerea de materiale și instrumente care facilitează desfășurarea activității în instituție, obținerea de resurse materiale (împrumuturi, deconturi), obținerea de mijloace de transport care să faciliteze desfășurarea activității în instituție, etc.
în cadrul Operei Brașov cererile pot fi adresate următoarelor servicii:
a) Serviciul producție-administrativ: cereri referitoare la necesarul de consumabile pentru angajați, solicitări de aparatură și echipamente pentru activitatea de birou, solicitări de mobilier, alocarea de materiale necesare desfășurării normale a instituției, etc;
b) Serviciul resurse umane-relații publice: cereri referitoare la angajare, efectuarea concediilor de orice tip, adeverințe de salariat, copii după actele din dosarul personal, etc;
c) Serviciul contabilitate-salarizare: cereri referitoare la deconturi, acordări de împrumuturi, avansuri, efectuarea diverselor plăți, etc;
Art. 93 – Fără a avea un caracter limitativ reclamațiile venite din partea unui salariat pot fi împărțite în:
a) reclamații referitoare la încălcarea anumitor drepturi prevăzute de lege;
b) problemele privind condițiile de muncă sau sarcinile trasate;
c) conflictele apărute în procesul de muncă;
Art. 94 – în cadrul Operei Brașov reclamațiile de orice natură vor fi adresate managerului care le repartizează spre soluționare șefilor de servicii.
Art. 95 – în eventualitatea în care suntem in prezența unei sesizări la care face referire Procedura de sistem privind semnalarea neregulilor – P.S.6,. existentă la nivelul Operei Brașov, salariatuldacă decide, pe baza unei analize atente, că este cazul să facă o astfel de sesizare, se vor respecta prevederile din procedura mai sus-menționată. Salariatul va ridica de la secretariatul institutiei și va completa formularul „Sesizare neregularitate”, pe care îl va transmite către una din persoanele menționate mai jos (în funcție de natura problemei și persoana sau persoanele implicate):
Șeful Serviciului în care s-a constatat neregula (dacă șeful Serviciului nu are vreo implicație). Dacă există motive rezonabile să se creadă că șeful Serviciului are vreo implicație în neregularitatea precizată, va fi sesizat șeful ierarhic superior sau unul din factorii prezentați în continuare
Consilierul de etică
Conducătorul institutiei
Primitorul sesizării analizează sesizarea, întocmește o notă de constatare pe care o va inainta conducătorului instituției, urmând ca managerul să stabilească dacă neregula este de natură disciplinară sau nu.
în fața comisiei de discipline, angajatul care a semnalat o neregulă (avertizorul), beneficiază de protecție după cum urmează:
1.respectivul angajat (avertizorul) beneficiază de prezumția de bună credință, până la probă contrară;
2. în situația în care cel reclamat este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, evaluare a angajatului care a semnalat neregula, comisia de disciplină va asigura protecția avertizorului, ascunzându-i identitatea;
3. la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisia de disciplină din cadrul instituției are obligația de a invita presa și un reprezentant al sindicatului. Anunțul se face prin comunicat pe pagina de Internet a instituției cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate
8. CAPITOLUL VII: CONDIȚIILE DE MUNCĂ – REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA îN MUNCĂ îN CADRUL INSTITUȚIEI
Art. 96 – Instituția are obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților. Măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu pot să determine obligații financiare pentru salariați.
Art. 97 – Conducerea instituției, lucrătorul desemnat să se ocupe de activitățiile de prevenire și protecție și reprezentanții salariaților se preocupă de crearea condițiilor optime pentru desfășurarea muncii în bune condiții și vor asigura organizarea rațională a muncii pentru fiecare loc de muncă, stabilindu-se sarcini și răspunderi pentru toate categoriile de salariați.
Art. 98 – în funcție de condițiile de muncă, locurile de muncă se categorisesc în:
locuri de muncă normale;
locuri de muncă în condiții deosebite
locuri de muncă în condiții speciale de muncă
în cadrul cadrul Operei Brașov există locuri de muncă în condiții speciale de muncă, iar profesiile ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale sunt nominalizate de Legea nr. 263/2010 (*actualizată*) – legea privind sistemul unitar de pensii publice – anexa nr. 4.
Art. 99 –Munca în condiții grele este socotită cea prestată la scenă, culise, fosă, sala de repetiții cor, sala de repetiții balet, sala de repetiții orchestră și sălile de canto.
Art. 100 – Anumite categorii de personal artistic și tehnic din cadrul instituției au dreptul la spor pentru condiții grele ce se acordă pentru suprasolicitare neuropsihică, conform legislației în vigoare astfel:
I – conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole și concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 1-6 din anexa nr. 1 sporul este de până la 15%. Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul artistic nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:
dirijor,
solist vocal,
solist balet,
concert maestru,
șef partidă
dirijor cor,
artist liric
corist operă,
balerin,
artist instrumentist,
instrumentist,
sufleor operă,
actor.
II – conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole și concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 7 din anexa nr. 1 sporul este de până la 10%. Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul artistic nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:
regizor scenă
regizor culise
regizor tehnic
operator imagine
operator sunet
operator lumini
III – conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole și concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 8 din anexa nr. 1 sporul este de până la 5%. Cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul tehnic de scenă nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:
maestru lumini-sunet,
electrician iluminare scenă,
electroacustician,
mânuitor – montator décor,
costumier,
machior,
peruchier,
recuziter.
Art. 101 – Locurile socotite de condiții grele în Opera Brașov sunt:
scena,
fosa,
sălile de repetiții.
Art. 102 – Pentru personalul de scenă la acordarea sporului de condiții grele de muncă se vor socoti doar repetițiile și spectacolele de la scenă.
Art. 103 – La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit cu privire la riscurile ce le presupune noul loc de muncă și la normele de protecție a muncii pe care este obligat să le cunoască și să le respecte în procesul muncii.
Art. 104 – Salariata gravidă (este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare), beneficiază de următoarele:
a) – dispensa pentru consultații prenatale (un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultațiilor și examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist)
b) – concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii;
c) – concediul de risc maternal, pentru protecția sănătății si securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor.
Art. 105 – Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.
Art. 106 – Angajatorul este obligat să îi modifice angajatului în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să îl repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Art. 107 – Salariata gravidă beneficiază de toate prevederile de protecția maternității la locul de muncă cuprinse în ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003, prevederi modificate și completate prin legeanr. 154 din 18 iunie 2015 reglementate prin HOTĂRâREA nr. 537 din 7 aprilie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice.
în cazul în care salariatele nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale prevăzute în Ordonanță.
Art. 108 – Instituția poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului și, în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului.
Nu constituie o modificare a contractului individual de muncă mutarea salariatului într-un alt sediu sau susținerea activității sale într-o altă locație decât la sediul de bază al instituției sale, atâta timp cât nu s-a schimbat felul muncii și nici cuantumul salariului.
Art. 109 – Salariații au obligația să păstreze în bune condiții amenajările efectuate de instituție, să nu le deterioreze, descompleteze sau să sustragă componente ale acestora, iar în acest ultim caz conducerea instituției urmând să anunțe organele de poliție.
Art. 110 – în cazul recomandărilor medicale de schimbare a locurilor de muncă pentru salariații suferinzi de anumite afecțiuni se va asigura transferarea acestora în alte locuri de muncă și după caz, recalificarea acestora în funcție de locurile de muncă disponibile.
Art. 111 – Salariații au obligația de a se supune examenelor medicale la solicitarea conducerii instituției pentru stabilirea posibilității de a ocupa în continuare posturile și funcțiile deținute prin contractul individual de muncă.
Art. 112 – Salariații sunt obligați să-și desfășoare activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât pe ei înșiși, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.
Art. 113 – alin. 1 – în cadrul propriilor responsabilități, instituția va lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia.
alin. 2 – La adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la aliniatul 1, se va ține seama de următoarele principii generale de prevenire:
– evitarea riscurilor;
– evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
– combaterea riscurilor la sursă;
– înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
– aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.
Art. 114 – Instituția are obligația să organizeze instruirea angajaților săi în domeniul securității și sănătății în muncă prin intermediul serviciului de prevenire și protecție.
Art. 115– La nivelul instituției s-a constituit un comitet de securitate și sănătate în muncă cu scopul de a se asigura implicarea salariaților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii.
Art. 116 – Instituția are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medical de medicina muncii. Medicul de medicina muncii este independent în exercitarea profesiei sale.
Art. 117 – în Opera din Brașov este interzis fumatul.
9. CAPITOLUL VIII:REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL îNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE îNCĂLCARE A DEMNITĂȚII
Art. 118 – alin. 1 – în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.
Alin. 2 – Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, discriminare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnic, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, apartenență sau activitate sindicală este interzisă.
Alin. 3 – Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la aliniatul 2 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea folosinței sau exercitarea drepturilor prevăzute în legislația muncii.
Art. 119 – Orice salariat care prestează o muncă, beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.
Art. 120 – Salariații se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale.
