Este născut pe 19 iunie 1975, la Chișinău, Republica Moldova.
în 2017, obține titlu de doctor în studiul artelor și culturologie (Institutul Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de științe din Republica Moldova). în perioada 1994 – 1999 urmează Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj–Napoca, la clasa de dirijat Petre Sbârcea. Din 1993 până în 1994 este student al Academiei de Muzică „Gavril Muzicescu” din Chișinău. în 1982 – 1993 urmează Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău.
își începe cariera ca profesor de pian la școala de Muzică din Cluj–Napoca. între 2000 – 2001 este director muzical la Teatrul de Revistă din Deva. Dirijează la Teatrul de Operă și Operetă din Craiova, la Orchestra Fundației „Sergiu Celibidache” din București. Este profesor asociat la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Transilvania”, Brașov, clasa de operă, muzică de cameră și de orchestră între 2004 și 2014. în perioada2014 – 2016 este dirijor și coordonator muzical la Opera Națională Română din Iași. Din 2003 este dirijor la Opera Brașov. Din octombrie 2019 este lector universitar dr. la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” Brașov.
Colaborează cu personalități din lumea muzicii, precum: Leo Nucci, Leontina Văduva, Elena Moșuc, Felicia Filip, Mariana Nicolesco, Pompei Hărășteanu, Florin Croitoru, Andrei Șerban, Beatrice Rancea, Nicky Woltz, Ileana Iliescu, Eugen Doga etc.
Realizează premiere de operă și balet cu titlurile: „Don Pasquale”, „Lucia di Lammermoor”, „La fille du régiment” de G. Donizetti; „Il Trovatore”, „Nabucco” de G. Verdi; „La Boheme”, Madama Batterfly” de G. Puccini; „Don Giovanni” de W. A. Mozart; „Les Pecheurs de Perles” de G. Bizet; „Les Contes d’ Hoffmann” de J. Offenbach; „Die Fledermaus” de J. Strauss fiul; „Norma” de V. Bellini, „Don Quijote” de L. Minkus, „Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski etc.
Apare la pupitrul Operei Naționale din Iași în cadrul Galei Operelor Naționale din România în anii 2014, 2015. Dirijează Gală de operă la Kulturzentrum von Der Gasteig (München) pe 30 martie 2011 (în cadrul turneului Operei Brașov). Susține Spectacol extraordinar al Operei Brașov (cu opera Fiica regimentului) pe scena Festspielhaus din Salzburg în 13 martie 2009. în 9 aprilie 2005 – spectacolul extraordinar cu tiltul Povestirile lui Hoffmann la Sala Palais des Congres din Strasbourg (în cadrul turneului european al Operei Brașov). Prezent ca dirijor la Aniversarea de 15 ani de la apariția primului număr al Jurnalului Național, într-un concert de la Ateneul Român din 9 iunie 2008. Demn de remarcat este și Concertul formației Iris– Atheneum de la Sala Palatului din anul 2000 (declarat în România evenimentul anului).
Publică o serie de articole: în ziarul „Gazeta de Transilvania” din Brașov; la revista de cultură a Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov – Țara Bârsei; cât și în volumul de lucrări de muzicologie al Facultății de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov.
La Gala Operelor Naționale din România a fost desemnat cel mai bun dirijor al stagiunii 2014 –2015, eveniment desfășurat la Iași, în noiembrie 2015.
De asemenea, apare la pupitrul dirijoral a numeroase instituții muzicale:Opera Națională Română Iași,Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Opera Naţională din Tirana (Albania), Opera Braşov, Opera Română Craiova, Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovschi din Constanţa, Filarmonica Gh. Dima din Braşov, Filarmonica Banatul din Timişoara, Filarmonica Moldova din Iași, Filarmonica S. Dumitrescu din Râmnicu-Vâlcea, Filarmonica Națională din Chișinău (R.Moldova),Filarmonica din Sibiu, Orchestra şi Corul Filarmonicii Oltenia din Craiova, Orchestra Naţională de Cameră din Republica Moldova, Orchestra de cameră Radio București, Corul Radio din București.
Participă la numeroase turnee în Germania, Austria, Olanda, Elveția, Luxemburg, Anglia, Franţa, Albania, Italia, Republica Moldova.
Dirijorul Traian Ichim este apreciat în presa națională și internațională:„O interpretare muzicală la fel de reușită slujește partitura lui Bellini, sub conducerea lui Traian Ichim: pe cât de ferm și de riguros, pe atât de flexibil și de antrenant, dirijorul ridica execuția orchestrală la un nivel remarcabil, cu unele momente de mare strălucire…”, spune Luminița Vartolomei în Revista Teatrul azi, martie 2007. „Interpretarea simfoniei de către orchestră sub bagheta lui Traian Ichim a fost admirabilă, prezența scenică a tânărului dirijor, remarcabilă, o gestică elegantă caracteristică a unei mari sensibilități, a unei firi emancipate, aducând în memoria mea, cu stilul sobru, prea sobru, al marelui Evgheni Mravinski, îmbogățit însă cu o luminoasă și o superioară dragoste de artă a dirijatului. Un propriu pe care publicul l-a aplaudat și i-a mulțumit lui și orchestrei simfonice pentru acest Haydn, repet, foarte bine poziționat în istoria muzicii universale. Mândru și exact au sunat flautiștii, timpanul și trompetul, viorile și basiștii. O artă a simetriei, a științei muzicii și a valorii…” – Petre Cichirdan, Arta științei muzicii – Virtuozi pe scena filarmonicii vâlcene, ziarul Info plus, din 11 decembrie 2003.
„Dirigent Traian Ichim animierte das Orchester mit motorischer Impulsivität, kostete schon in der Sinfonia zu Beginn Klangfarben der Bläser á la „Banda“ aus und unterstützte tatkräftig die Aktion auf der Bühne.” (Horst Reischenböck, DrehPunktKultur, Salzburg din 15 martie 2009)
„Dernier spectacle du cycle d’Harry Lapp Opéras, ces “Contes d’Hoffmann” d’Offenbach dans une jolie version qu’en presénta sale Schweitzer du Palais de la musique la troupe roumaine de Brașov. Musiciens au très soigné sous la baguette de Traian Ichim et choers en bon ordre de marche dès le depart…” (Marc Munch, Hoffmannmania, ziarul Dernières Nouvelles d’Alsace, din 14 aprilie 2005)
„Das gute, verlässliche Orchester und Traian Ichim, der musikalische Leiter der Auffürung. Er sorgte mit seinem inspirierten, handwerklich souveränen Dirigat dafür, das die Arien, Duette und Ensemblenummern nie aufgesetzt wirkten, sondern sich wie selbstverständlich aus den Handlungssituationen der Oper entwickelten – ganz so, wie Donizetti es gefordert hat.” (Dr. Michael Mahlstedt, Freiwillige und unfreiwillige Komik, Brunsbüttel Zeitung, 30 aprilie 2004).
