Atestat documentar în anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu – 1252 – Brașov – 1288, Brașovul a fost cel mai important oraș al Transilvaniei al Evului Mediu ce a dominat viața economică a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brașov din anul 1353 – „Privilegiul de bază al orașului Brașov”-, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Brașovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, țesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii, cositorarii, au făcut ca Brașovul să nu rămână doar un punct al comerțului tranzit, ci un înfloritor centru meșteșugăresc.

Deși a fost atestat în 1235, urme ale prezenței umane pe aceste meleaguri datează de acum 60.000 de ani. Pe lângă populația majoritară – români – în Brașov locuiesc și alte comunități: evreii, veniți aici la începutul secolului al XIX-lea, maghiarii prezenți începând cu a doua jumătate a secolului X, sașii stabiliți aici cu peste opt veacuri în urmă, dar și greci.
Principala atracție o reprezintă orașul vechi și cartierul Șchei și astăzi plin de farmec. Construcția a fost făcută conform celor mai înalte standarde ale vremii, zidurile cetății, bastioanele, turnurile de pază-apărare fiind completate de depozite, piețe, ateliere, prăvălii, hanuri, biserici, spitale, Brașovul acelor vremuri fiind un exemplu în organizarea – exploatarea resurselor existente. Numeroase clădiri se păstrează și acum, cum ar fi:

• Biserica Neagră, cea mai mare clădire în stil gotic din sud-estul Europei. Orga Bisericii Negre – una dintre cele mai mari din Europa – este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumusețe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.
• Piața veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscută efigie a Brașovului. Casa Sfatului are ca primă mențiune documentară a clădirii ce datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist și baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ și judecătoresc al orașului. în prezent, adăpostește Muzeul Județean de Istorie Brasov.
• Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) este o construcție în stilul Renașterii, înălțată între anii 1541-1547. Aceasta ocupă primul loc între construcțiile civile ale Brașovului din veacul al XVI-lea.
• Șcheii Brasovului reprezintă cea mai veche parte a orașului. Biserica Sf. Nicolae se situează aici și datează ca monument din 1292. Se păstrează un valoros ansamblu de pictură murală din sec. XVIII și remarcabile piese de artă veche românească. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu, însemnat diplomat român. în curtea bisericii se află Muzeul Primei Școli Românești. Clădirea muzeului este monument istoric și datează din secolul al XV-lea.
• Biserica Bartolomeu cea mai veche clădire în stil romanic, datând din 1223.
• Bastioane – turnuri – fortificații pe laturile de sud-vest ale cetății.
• Bastionul Țesătorilor este situat în partea sud-vestică a cetății Brașov, fiind cel mai bine păstrat din cele șapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.

 
împrejurimile Brașovului sunt încărcate și ele de istorie, reprezentând puncte de mare interes turistic. Iată câteva dintre ele:

• Castelul Bran, supranumit și Castelul Drakula, se situează la 25 de km de Brașov. Construit pe o stâncă, poziția sa asigura un avantaj strategic deosebit. Legătura între Castelul Bran și „Legenda Contelui Dracula” este foarte strânsă deși conexiunea între mit și realitate este incertă. Contele Dracula – așa cum este perceput astăzi – constituie rezultatul interferenței unor fapte istorice reale, intrate în legendă, legate de domnia lui Vlad Țepeș – Dracula și amplificate în secolele următoare prin asocierea cu personajul romanului de ficțiune „Dracula”, apărut în Marea Britanie, în 1897, avându-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker.
• Cetatea Râșnov, unul din cele mai interesante monumente de arhitectură medievală, cetatea țărănească de la Râșnov a fost construită în secolul al XIV-lea, pe o ridicătură de teren care domina tot șesul Țării Bârsei. în mijlocul cetății se află o fântânaă săpată în stâncă între 1623 și 1640, a cărei adâncime este de 146 m. în incinta ei s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din secolele XI-XII. Situată pe drumul de veche tradiție Brașov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Țara Românească, cetatea a făcut față multor asedii. Muzeul din interiorul cetății valorifică piese de istorie locală: fotocopii de documente, arme, unelte.