SCURTĂ PREZENTARE

Instituția brașoveană a fost înființată în anul 1953, prin decizia Sfatului Popular Regional nr. 54088 din 15 noiembrie, sub denumirea de Teatrul Muzical, având sediul în Brașov, Str. Operetei nr. 51. În decursul celor peste 70 de ani de existență, pe măsura diversificării complexității repertoriale, denumirea instituției a cunoscut o serie de modificări:

• începând cu luna aprilie 1996, denumirea se schimbă în Teatrul Liric Brașov (prin Hotărârea nr. 61 din data de 29 martie 1996 a Consiliului Local al Municipiului Brașov);
• începând cu luna iulie 2001, instituția se transformă în Opera Brașov (prin Hotărârea nr. 196 din 04.06.2001 a Consiliului Local al Municipiului Brașov).

Opera Brașov are ca obiect de activitate:

• realizarea și prezentarea de producții artistice de operă, operetă, musical și balet, pentru adulți și copii;
• concerte și recitaluri de muzică vocală și instrumentală;
• organizarea unor concursuri, festivaluri, turnee interne și internaționale, colocvii, schimburi de personal artistic cu instituțiile similare din țară și străinătate.

Opera Brașov și-a conturat un loc marcant în viața spirituală românească, cu deosebire a comunității locale. Realitatea obiectivă o constituie impresionantul număr de spectatori, fie în spectacolele jucate la sediu, fie în turneele întreprinse în țară sau în străinătate. De asemenea, instituția a urmărit valorizarea resurselor artistice și tehnice existente, continuarea tradiției artistice, promovarea valorilor artistice autohtone în străinătate, precum și stimularea inovației și a creativității. Instituția brașoveană și-a propus creșterea gradului de cultură muzicală prin adoptarea unor programe de educație, respectiv oferirea, tuturor categoriilor de public, unui mediu accesibil și comunicativ.

În decursul celor peste 65 de ani de existență, destinul Operei Brașov s-a îngemănat cu personalități artistice marcante ale vieții culturale românești, dintre care amintim:

SOLIŞTI – Virginia Zeani, Nicolae Herlea, Ionel Voineag, Elena Cernei, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Eugenia Moldoveanu, Ion Dacian, Octav Enigărescu, Pompei Hărăşteanu, Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu, Nelly Miricioiu, Felicia Filip, Leontina Văduva, Marius Brenciu, Marian Pop, Maria Diaconu, Liliana Faraon, Carmen Oprişanu, Mihaela Ungureanu-Binder, Daniela Vlădescu, Marcel Roşca, Dorin Mara, Robert Nagy, Călin Brătescu, Theodore Coresi, Sever Barnea, Mihail Munteanu, Boris Materinco, Aurelia Florian etc.

SOLIŞTI BALET – Corina Dumitrescu, Bianca Fota, Gigel Ungureanu, Ovidiu Matei Iancu, Ioan Dorin Coșeriu, Cristina Terentiev, Alexei Terentiev, Anatolie Ustinov.

DIRIJORI – Jean Bobescu, Petre Sbârcea, Cornel Trăilescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Ladislau Roth (Mexic), Corneliu Calistru, Victor Dumănescu, Silviu Panţâru, Jean-Marie Juan (Franţa), Alfonso Saura (Spania), Tiberiu Soare, Adrian Morar, David Crescenzi (Italia), Giuseppe Carannante (Italia), Giuseppe Camerlingo (Italia), Ovidiu-Dan Chirilă, Ciprian Teodoraşcu etc.

REGIZORI – Jean Rânzescu, Hero Lupescu, George Zaharescu, Dimitrie Tabacaru, Carmen Dobrescu, Cristian Mihăilescu, Anda Tabacaru Hogea, Alice Barb, Matteo Mazzoni.

SCENOGRAFI – Nicolae Holbea, Gheorghe Codrea, Horia Popescu, Viorica Petrovici.

COREGRAFI – Oleg Danovski, Francisc Valkay, Edina Papo, Răzvan Mazilu, Cristina Uţă, Ioan Dorin Coșeriu, Horaţiu Cherecheş.

Pe scena Operei din Brașov au fost montate peste 100 de titluri de operă, operetă muzical, balet și spectacole pentru copii, ceea ce evidențiază complexitatea şi varietatea repertorială. De asemenea, Opera Brașov a fost invitată să participe la festivaluri prestigioase, naționale şi internaționale, bucurându-se de unde ovații și aprecieri, atât din partea publicului spectator, cât și din partea criticilor de specialitate. Printre evenimentele cele mai reprezentative amintim: Festivalul Internațional „George Enescu” București (1988, cu spectacolul „Bărbierul din Sevilla”), Festivalul de operă de la Montecatini, Italia (1993, cu spectacolul „Rigoletto” de Giuseppe Verdi) sau Festivalul „Mozarteum” din Salzburg (2000, cu opera „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart).

MISIUNE

Misiunea Operei Brașov este de a promova arta lirică (opera reprezentând contopirea tuturor artelor), de a contribui permanent la creșterea gradului de educație a beneficiarilor săi, precum și, prin spectacole dedicate copiilor, asigurarea condițiilor optime pentru dezvoltarea publicului de mâine.
În contextul atingerii nivelului artistic comparabil cu cel european, misiunea Operei Brașov se definește ca fiind sinergia dintre susținerea, perpetuarea și potențarea artei lirice, în România și în lume.

VIZIUNE

Tradiția artistică și impresionanta pleiadă de muzicieni, interpreți sau compozitorice și-au desăvârșit educația muzicală în Brașov, precum și poziționarea geografică a localității, reprezintă realități definitorii pentru încadrarea orașului Brașov în categoria centrelor culturale europene importante.
Viziunea Operei Brașov se bazează pe dictonul: „Fără muzică, viața ar fi o greșeală!”, acționând pentru a deveni un reper cultural major (local și național) și pentru a face ca instituția să strălucească pe harta artei lirice europene și mondiale.

VALORI

Opera Brașov susține dezvoltarea următoarelor valori:

• promovarea excelenței în pregătirea și prezentarea tuturor evenimentelor;
• adaptarea repertoriului la standardele europene;
• dezvoltarea culturală a comunității, prin îmbinarea echilibrată a repertoriului clasic cu cel modern și de avangardă;
• promovarea rafinamentului estetic; menținerea și consolidarea rolului de furnizor al creației și al interpretării artistice, ca model de excelență în rândul instituțiilor de profil;
• dezvoltarea (în rândul comunității locale) fenomenului culturii de performanță artistică de calitate.

OBIECTIVE STRATEGICE

• crearea unui brand și dezvoltarea imaginii instituției;
• extinderea, diversificarea și loializarea publicului;
• creșterea performanței artistice și promovarea artei lirice.

OBIECTIVE GENERALE și SPECIFICE

• atragerea, păstrarea, loializarea și diversificarea publicului;
• scăderea mediei de vârstă a publicului spectator;
• creșterea calității actului artistic;
• creșterea nivelului de educație culturală a publicului;
• consolidarea legăturilor dintre arta lirică și comunitate.