Regulament intern - Partea a II-a

Art. 47 - Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile.
Concedierea salariatului pentru motivul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin regulamentul privind evaluarea performanţelor profesionale, promovarea şi avansarea personalului contractual din cadrul instituţiilor publice din subordinea Consiliului Local Braşov – regulament elaborat şi aprobat de către Primăria Municipiului Braşov.

Art. 48 - Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă.
Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

SALARIZAREA

Art. 49 – Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

Art. 50 - La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

Art. 51 – Sistemul de salarizare a personalului din instituţie se stabileşte prin lege.

Art. 52 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi sporurile acordate în afara salariului de bază, adică sporul pentru condiţii grele de muncă acordat pentru suprasolicitarea neuropsihicã.

Art. 53 – Salariul este confidenţial, conducerea instituţiei având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii.

Art. 54 – Salariul se plăteşte în lei, o dată pe lună în data de 15 ale fiecărei luni. Plata salariului se efectuează prin virament în contul bancar pe care îl are deschis fiecare salariat la Banca Română de Dezvoltare (BRD) Braşov ori la Banca Ţiriac Braşov.

Art. 55 – Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.       În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor sau soţiei supravieţuitoare, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

Art. 56 – Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată precum şi prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.

Art. 57 – Nici o reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Reţinerile cu titlu de daune cauzate instituţiei nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
    a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
    b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
    c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
    d) acoperirea altor datorii.
            Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.

Art. 58 – Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

           

4. CAPITOLUL III: DREPTURILE - OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE ANGAJAŢILOR

Art. 59 – Dintre drepturile esenţiale de care beneficiază salariaţii este dreptul la salarizare pentru muncă depusă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

Art. 60 – Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.

Art. 61 – Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

Art. 62 – Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

Art. 63 – Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.          

Art. 64 – Obligaţiile şi responsabilităţile şefilor de servicii şi formaţii de muncitori:

şefii de servicii şi formaţii de muncitori sunt desemnaţi de managerul instituţiei prin numire temporară, concurs sau examen şi pot fi eliberaţi din funcţie după caz de acesta;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori au obligaţia de a propune şi stabili cuantumul sporului de condiţii grele acordat pentru suprasolicitarea neuropsihicã printr-un referat scris;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori au obligaţia de a întocmi pontajele conform condicii de prezenţă şi a ţine o evidenţă strictă a timpului efectiv de lucru al fiecărui angajat din sectorul său;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori răspund de calitatea muncii şi disciplina angajaţilor din subordine;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori sesizează în scris conducerea instituţiei de actele de  indisciplină, prezenţă şi punctualitate a oamenilor din subordine;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori iniţiază activităţii menite să ducă la ridicarea profesională a membrilor colectivelor pe care le reprezintă şi le supune aprobării managerului;
în cazul în care managerul constată abateri disciplinare sau profesionale nesemnalate de către şefii de servicii şi formaţii de muncitori deşi a avut cunoştinţă de ele, acesta va fi sancţionat cu aceeaşi sancţiune ca şi făptuitorul;
şefii de servicii şi formaţii de muncitori au obligaţia de a depune şi înregistra la secretariatul instituţiei cererile de învoire cu cel puţin 24 de ore de data la care se solicită învoirea, în caz contrar se consideră abatere disciplinară;
în caz de boală angajatul are obligaţia de a-şi anunţa telefonic şeful de serviciu sau şeful de formaţie muncitori de perioada concediului medical, din momentul în care beneficiază de acesta şi de a-l depune în timp util pentru a se putea întocmi pontajul şi a putea fi calculat. Şefii de servicii şi formaţii de muncitori au obligaţia de a depune şi înregistra la secretariatul instituţiei concediile medicale, iar în cazul în care nu sunt depuse în timp util atunci nu vor mai fi luate în considerare iar salariatul va figura în concediu fără plată;
cererile şi contestaţiile individuale ale angajaţilor se adresează şefului de servicii sau şefului formaţiei de muncitori, care este obligat să o soluţioneze, în cazul în care acesta nu are competenţa sau posibilitatea de a o soluţiona o trimite managerului. Soluţionarea se va face în termen de 30 zile – conform legislaţiei în vigoare.
          

Art. 65 – Salariaţii instituţiei au în principal următoarele drepturi:

să fie informaţi cu privire la cel puţin următoarele elemente:
a)    identitatea părţilor;

b)    locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;

c)    sediul instituţiei;

d)    funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;

e)    criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul instituţiei;

f)     riscurile specifice postului;

g)    data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;

h)   în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;

i)     durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;

j)     condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;

k)    salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;

l)     durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;

m)  durata perioadei de probă;

dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic şi săptămânal, în funcţie de specificul muncii depuse;
dreptul la concediul de odihnă anual;
personalul angajat al instituţiei indiferent de serviciul din care face parte, are dreptul la concediu legal de odihnă începând de la minim 21 de zile lucrătoare pe an şi crescând în funcţie de vechime  – în conformitate cu legislaţia în vigoare, în vacanţa dintre stagiuni, la data hotărâtă de conducerea instituţiei. Acest concediu se poate acorda  pentru întregul personal angajat începând de la aceeaşi dată, sau defalcat – pe servicii sau persoane – în funcţie de necesităţile îndeplinirii obligaţiilor profesionale şi de acoperire a celor de ordin material-financiar, ale instituţiei. În cazuri cu totul excepţionale cu acordul conducerii instituţiei şi dacă nu lezează desfăşurarea activităţii, se poate acorda parţial sau total concediul de odihnă şi în timpul stagiunii;
dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
dreptul la demnitate în muncă;
dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
dreptul la acces la formarea profesională;
dreptul la informare şi consultare;
dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
dreptul la protecţie în caz de concediere;
dreptul la negociere colectivă şi individuală;
dreptul de a participa la acţiuni colective;
dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
 

Art. 66 – Salariaţilor le revin, în principal, următoarele obligaţii:

obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
obligaţia de a respecta disciplina muncii;
obligația de a respecta prevederile Codului de conduită al Operei Brașov:
obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în prezentul Regulament Intern, precum şi contractul individual de muncă;
obligaţia de fidelitate faţă de instituţie în executarea atribuţiilor de serviciu;
obligaţia de a respecta măsurile de protecţie, securitate şi sănătate a muncii în instituţie;
obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
obligaţia de a refuza în orice fel primirea de la cetăţeni, bani sau alte foloase pentru activităţile prestate în cadrul atribuţiilor de serviciu;
să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în cadrul instituţiei;
să nu sustragă bunuri de orice natură aparţinând instituţiei.
Art. 67 – Personalul angajat al instituţiei, prin activitatea sa profesională are obligativitatea de a contribui în mod continuu şi susţinut, la realizarea scopului pentru care a fost creată această instituţie, care este stipulat în prezentul regulament, prin:

îndeplinirea cu maxim randament şi operativitate, a sarcinilor ce-i revin conform fişei postului pe care îl deţine şi care i-a fost adusă la cunoştinţă prin contractul individual de muncă;
respectarea cu stricteţe a programului zilnic de lucru, prezentându-se la instituţie şi părăsind-o conform programului stabilit, neadmiţându-se absentări temporare în timpul orelor de program, decât în mod excepţional cu acordul şefului de serviciu sau a şefului formaţiei de muncitori sau al conducătorului de repetiţie;
concediile medicale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se acordă pe baza documentelor tipizate eliberate de instituţiile abilitate, iar personalul angajat are obligaţia de a anunţa personal sau prin alte persoane, apariţia situaţiei de îmbolnăvire în decurs de maximum 24 ore de la apariţia acesteia, în cazuri grave, de urgenţă, sau în ziua respectivă cu cel puţin 4 ore înainte de începerea activităţii – în cazul  repetiţiilor  sau  cu  cel  puţin 8 ore înainte de ora de începere a spectacolului în care a fost programat, urmând a prezenta ulterior documentul care atestă  îmbolnăvirea ce provoacă incapacitate de muncă;
să execute întocmai şi în termenul stabilit obligaţiile de serviciu, la un nivel înalt profesional  şi artistic, să folosească integral şi cu maximă eficienţă timpul de muncă acordat de instituţie pentru îndeplinirea acestora;
trebuie să-şi menţină şi ridice nivelul profesional prin:
-  studiu individual la domiciliu sau instituţie,

-  participare la cursuri de perfecţionare şi concursuri de profil.

fiecare salariat are obligaţia de a contribui la menţinerea unui climat bun de muncă, la repetiţii, spectacole, deplasări, cabine, birouri, ateliere, etc., evitând crearea unor situaţii conflictuale, de orice natură, de perturbare a muncii colegilor prin săvârşirea unor acte de indisciplină, de respectarea ordinii şi disciplinei în incinta instituţiei. Şefii de servicii şi formaţii de muncitori şi conducători de repetiţii sau spectacole vor menţiona orice abatere disciplinară săvărșită şi vor întocmi referate, pe baza cărora comisia de disciplină împreună cu conducerea instituţiei va lua măsurile de sancţionare disciplinară corespunzătoare;
personalul angajat are obligaţia de a respecta normele de protecţie, igienă şi securitate în muncă, precum şi a celor privind folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor sau de prevenire a oricăror situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, instalaţiile unităţii, viaţa, integritatea corporală şi sănătatea oricăror persoane.
 

5. CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA TIMPULUI DE LUCRU - TIMPUL DE MUNCĂ ŞI  TIMPUL DE ODIHNĂ

Art. 68 – Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.

 (1)  Pentru toţi angajaţii instituţiei, durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi, totalizând 40 de ore pe săptămână.

 (2) Pentru personalul artistic şi tehnic scena, zilele de sâmbătă, duminică şi, după caz, zilele de sărbătoare legală sunt considerate zile lucrătoare, repausul legal putând fi acordat în alte zile ale săptămânii.

 (3) Zilele de repaus şi zilele de sărbătoare legală care nu au putut fi acordate vor fi recuperate în lunile următoare, sau adăugate zilelor de concediu.

Zilele de sărbătoare legală sunt:
  - 1 şi 2 ianuarie;
  – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
  – prima şi a doua zi de Paşti;
  – 1 mai;
  – 1 iunie;
  – prima şi a doua zi de Rusalii;
  – Adormirea Maicii Domnului;
  – 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
  – 1 decembrie;
  – prima şi a doua zi de Crăciun;
  – două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
  – Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui.

Art. 69. Personalul artistic și tehnic scena au îndatorirea de a lua la cunoştinţă, din oficiu, de programul de lucru prin consultarea avizierului care se intocmește de catre  serviciul studii muzicale în colaborare cu şefii de servicii şi aprobat de manager, având în vedere Programul minimal anual aprobat de Primăria mun. Brașov.

      (1) Evidenţa prezentei la serviciu se ţine pe baza condicii de prezenţă, în care personalul  semnează zilnic, la începutul şi sfârşitul programului de lucru.

      (2) În cazul în care angajatul întârzie sau absentează de la locul de muncă şi acest lucru se datorează unor situaţii neprevăzute sau a unor motive independente de voinţa angajatului (boală, accident, etc.) salariatul are obligaţia de a informa de indată șeful ierarhic superior, urmând ca in maxim 3 zile să prezinte certificatul medical sau acte de natură să dovedească incapacitatea de a se prezenta la program.

Art. 70 -  Norma minimală de muncă PE AN în cazul serviciilor artistice și serviciul de scenă se realizează conform programului minimal anual aprobat de Primăria Municipiului Brașov, astfel:

PENTRU DIRIJOR – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu orchestra, un ansamblu muzical, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 75 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU REGIZOR ARTISTIC – 2 evenimente artistice (premiere)/an sau o premieră și o refacere/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim un ansamblu muzical, o repetiție de citire de text, o repetiție tehnică, 15 repetiții de regie, un zitz și o repetiție generală deci, ar rezulta minim 40 de repetiții/an pentru realizarea celor 2 evenimente, precum și intreținerea evenimentelor din programul minimal;
PENTRU REGIZOR SCENĂ – 20 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție tehnică, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 80 de repetiții/an pentru realizarea celor 20 de evenimente;
PENTRU SUFLEOR OPERĂ – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de citire de text, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 de evenimente;
PENTRU MAESTRU COREPETITOR – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu fiecare solist vocal în parte care este implicat în evenimentul respectiv (iar în orice eveniment organizat de instituția noastră sunt implicați  cel puțin 3 soliști vocali), un ansamblu muzical, o repetiție de regie deci ar rezulta minim 75 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU COREPETITOR – 20 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu fiecare solist vocal în parte care este implicat în evenimentul respectiv (iar în orice eveniment organizat de instituția noastră sunt implicați  cel puțin 3 soliști vocali), o repetiție cu corul/baletul, un ansamblu muzical, o repetiție de regie, deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 20 evenimente;
PENTRU SOLIST VOCAL – 15 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment, spectacole pentru copii și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție cu pianul, un ansamblu muzical, o repetiție de citire de text, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 90 de repetiții/an pentru realizarea celor 15 evenimente;
PENTRU ORCHESTRĂ – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de orchestră, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 120 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente;
PENTRU BALET – 30 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de balet, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 90 de repetiții/an pentru realizarea celor 30 evenimente.
PENTRU DIRIJOR COR – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte și spectacole eveniment). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de cor, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 160 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente.
PENTRU COR – 40 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție de cor, o repetiție de citire de text, o repetiție de regie, un zitz și o repetiție generală deci ar rezulta minim 200 de repetiții/an pentru realizarea celor 40 evenimente.
PENTRU GRUP ACAPELLA – 7 evenimente artistice/an (concerte, spectacole eveniment și recitaluri). Pentru realizarea fiecărui eveniment în parte sunt necesare minim 4 repetiții cu pianul, un ansamblu muzical, o repetiție de regie și o repetiție generală deci ar rezulta minim 49 de repetiții/an pentru realizarea celor 7 evenimente;
PENTRU SERVICIUL DE SCENĂ – 60 evenimente artistice/an (opere, operete, musical, balet, concerte, spectacole eveniment și spectacole pentru copii). Pentru realizarea fiecărui tip de eveniment în parte sunt necesare minim o repetiție tehnică de montare (decor, recuzită, lumini, sunet și pregătire costume, peruci și accesori), o repetiție de regie, un zitz, o repetiție generală și o repetiție de demontare (decor, recuzită, lumini și sunet)  deci ar rezulta minim 300 de repetiții/an pentru realizarea celor 60 evenimente.
Art. 71 - Planificarea săptămânală a evenimentelor artistice cuprinse în programul minimal anual aprobat și a repetițiilor necesare pentru realizarea acestora se stabilește prin avizierul săptămânal în funcție de necesitatea și complexitatea evenimentelor artistice din săptămâna respectiva. Avizierul săptămânal este întocmit de serviciul studii muzicale în colaborare cu şefii de servicii și realizatori evenimentelor artistice din săptămâna respectivă și aprobat de manager.

Art. 72 - (1) Norma de muncă pentru serviciile artistice se completează prin studiu individual, specific fiecărui artist în parte, în scopul menținerii repertoriului existent și a însușirii noului repertoriu  (roluri, partituri, știme, condiție fizică, etc.) activitate care poate fi efectuată la domiciliu (datorită lipsei sălilor de repetiții pentru fiecare artist) sau la sediul instituției și prin întreținerea  instrumentelor, știmelor, partiturilor, notarea salturilor și a altor cerințe dirijorale, ascultarea și vizionarea unor înterpretări de referință.

          (2) In cazul în care studiul individual se efectuează la domiciliu, artiștii sunt la dispoziția instituției in cazul în care sunt solicitați să se prezinte urgent la sediu.

Art. 73 - Norma de muncă  pentru serviciul de scenă se completează cu activitățile de recondiționare și întreținere decoruri, recuzită, instalații și aparatură electrică și de sunet, costume, peruci, etc.

Art. 74 - Pentru serviciul contabilitate – salarizare, serviciul resurse umane – relații publice și serviciul producție - administrativ programul zilnic de lucru este între orele 9.00 – 17.00.

Art. 75 - Pentru formația operativ sală programul zilnic de lucru este între orele 9.00 – 17.00 în afara zilelor în care sunt programate evenimente artistice atunci programul este între orele 15.00 – 23.00.

Art. 76 - Pentru personalul pază – pompieri programul de lucru este în ture de 24 ore lucrătoare urmate de 72 ore libere. Acest program de lucru s-a stabilit la solicitarea și cu acordul angajațiilor din cadul personalului pază – pompieri.

Art. 77– (1) Şefii serviciilor artistice şi tehnic scena au obligaţia de a întocmi pontaje lunar, iar acestea vor fi depuse la  Serviciul Resurse Umane în ultima zi din luna respectivă.

           (2) Şefii de servicii şi formaţii de muncitori au obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat, iar instituţia de a centraliza la nivelul instituţiei evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitată.

           (3) Şeful Serviciului Resurse Umane va verifica corectitudinea întocmirii pontajelor după care le vizează şi conducerea instituţiei le aprobă.      

 

  TIMPUL DE ODIHNA

 

Art. 78 - Concediul anual de odihnă pentru personalul din instituţie se acordă, de regulă, în vacanţa dintre stagiuni.

Art. 79 – Repausul săptămânal pentru personalul artistic și tehnic scena se acordă de regulă duminica şi lunea, dar şi în funcţie de activitatea Operei din Braşov ca instituţie profesionistă de spectacole.

Art. 80 – Salariatii din Opera Braşov au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza:

    Vechimea in munca                                   Durata concediului

       -----------------                                                        ------------------

    - pâna la 15 ani                                                    21 zile lucratoare

    - peste 15 ani                                                        25 zile lucratoare

          

Art. 81 – Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte şi se acordă proporţional cu norma prestată şi în raport cu vechimea în muncă.

Art. 82 – Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

Efectuarea concediului de odihnă în anul următor este permisă şi în cazurile acelor persoane care au fost angajate în anul anterior de la o dată după ce a început stagiunea de spectacole şi nu li s-a mai putut acorda concediu de odihnă în acel an deoarece obstrucţionau activitatea instituţiei.

La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical. 

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Art. 83 – Salariaţii au dreptul la un concediu fără plată pentru interese personale, de maximum 90 zile calendaristice pe an, doar cu acordul conducerii instituţiei.

Art. 84 – În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite care, nu se includ în durata concediului de odihnă.

Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor de concediu platit se stabilesc conform legislaţiei în vigoare, astfel:

- căsătoria salariatului - 5 zile;

- nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile;

- decesul sotului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile.

Concediul platit, prevazut mai sus se acorda, la cererea solicitantului, de conducerea unitatii.

Art. 85 – Pentru perioada concediului de odihnă salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a veniturilor din luna/lunile în care se efectuează concediu multiplicată cu numărul de zile de concediu.

          

6. CAPITOLUL V: ACCESUL ŞI CIRCULAŢIA ÎN INCINTA INSTITUŢIEI

Art. 86 – Accesul în instituţie al personalului angajat şi a persoanelor din afara instituţiei care vin în interes de serviciu se va face numai pe poarta de serviciu, pe la portar.

Art. 87 – Accesul în instituţie pentru repetiţiile individuale şi studiu individual este posibilă între orele 8.00 şi 21.00. Perioada se poate extinde după necesităţi numai cu acordul conducerii instituţiei,  pe bază de cerere.

Art. 88 – Accesul în curtea instituţiei este permisă autoturismelor care au acordul conducerii instituţiei.

Art. 89 – Accesul persoanelor din afara instituţiei se face pe bază de buletin sau carte de identitate şi cu notarea datelor personale într-un registru de către portar.

 

7. CAPITOLUL VI: PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU A  RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR

Art. 90– (1) Orice cerere sau reclamaţie formulată de angajat va fi înregistrată în Registrul general de intrări – ieşiri al instituţiei şi va fi soluţionată de către persoana/ serviciul căruia i se adresează.

            (2) Cererea/Reclamaţia va fi soluţionată în termen de 30 zile calendaristice, timp în care se vor cerceta toate împrejurările care să conducă la aprecierea corectă a stării de fapt şi va purta viza conducerii instituţiei.

            (3) După înregistrarea răspunsului la cerere/reclamatie în Registrul general de intrări ieşiri, acesta  va fi comunicat salariatului ce a formulat cererea sau reclamaţia de îndată, în următoarele modalităţi:

a)    personal, sub semnătura de primire, cu specificarea datei primirii;

b)  prin poştă, în situaţia în care salariatului nu i s-a putut înmâna personal răspunsul în termen de 2 zile, sub regim de scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

Art. 91 -  Cererile sau reclamaţiile verbale nu sunt luate în considerare.

Art. 92 - Constituie cerere orice solicitare care vizează obţinerea de informaţii cu caracter personal, obţinerea de materiale şi instrumente care facilitează desfăşurarea activităţii în instituţie, obţinerea de resurse materiale (împrumuturi, deconturi), obţinerea de mijloace de transport care să faciliteze desfăşurarea activităţii în instituţie, etc.

           În cadrul Operei Braşov cererile pot fi adresate următoarelor servicii:

a) Serviciul producție-administrativ: cereri referitoare la necesarul de consumabile pentru angajaţi, solicitări de aparatură şi echipamente pentru activitatea de birou, solicitări de mobilier, alocarea de materiale necesare desfăşurării normale a instituţiei, etc;

b) Serviciul resurse umane-relații publice: cereri referitoare la angajare, efectuarea concediilor de orice tip, adeverinţe de salariat, copii după actele din dosarul personal, etc;

c) Serviciul contabilitate-salarizare: cereri referitoare la deconturi, acordări de împrumuturi, avansuri, efectuarea diverselor plăţi, etc;

Art. 93 - Fără a avea un caracter limitativ reclamaţiile venite din partea unui salariat pot fi împărţite în:

a) reclamaţii referitoare la încălcarea anumitor drepturi prevăzute de lege;

b) problemele privind condiţiile de muncă sau sarcinile trasate;

c) conflictele apărute în procesul de muncă;

Art. 94 - În cadrul Operei Braşov reclamaţiile de orice natură vor fi adresate managerului care le repartizează spre soluţionare şefilor de servicii.              

Art. 95 - În eventualitatea în care suntem in prezența unei sesizări la care face referire Procedura de sistem privind semnalarea neregulilor - P.S.6,. existentă la nivelul Operei Brașov, salariatuldacă decide, pe baza unei analize atente, că este cazul să facă o astfel de sesizare, se vor respecta prevederile din procedura mai sus-menționată. Salariatul va ridica de la secretariatul institutiei și va completa formularul „Sesizare neregularitate”, pe care îl va transmite către una din persoanele menționate mai jos (în funcție de natura problemei și persoana sau persoanele implicate):

Șeful Serviciului în care s-a constatat neregula (dacă șeful Serviciului nu are vreo implicație). Dacă există motive rezonabile să se creadă că șeful Serviciului are vreo implicație în neregularitatea precizată, va fi sesizat  șeful ierarhic superior sau unul din factorii prezentați în continuare
Consilierul de etică
Conducătorul institutiei

Primitorul sesizării analizează sesizarea, întocmește o notă de constatare pe care  o va inainta conducătorului instituției, urmând ca managerul să stabilească dacă neregula este de natură disciplinară sau nu.

În fața comisiei de discipline, angajatul care a semnalat o neregulă (avertizorul), beneficiază de protecție după cum urmează:

  1.respectivul angajat (avertizorul) beneficiază de prezumția de bună credință, până la probă contrară;

  2. în situația în care cel reclamat este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, evaluare a angajatului care a semnalat neregula, comisia de disciplină va asigura protecția avertizorului, ascunzându-i identitatea;

  3. la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisia de disciplină din cadrul  instituţiei are obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a instituţiei cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate

                    

8. CAPITOLUL VII: CONDIŢIILE DE MUNCĂ – REGULI PRIVIND PROTECŢIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CADRUL INSTITUŢIEI

Art. 96 – Instituţia are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor. Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine obligaţii financiare pentru salariaţi.

Art. 97 – Conducerea instituţiei, lucrătorul desemnat să se ocupe de activităţiile de prevenire şi protecţie şi reprezentanţii salariaţilor se preocupă de crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea muncii în bune condiţii şi vor asigura organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă, stabilindu-se sarcini şi răspunderi pentru toate categoriile de salariaţi.

Art. 98 – În funcţie de condiţiile de muncă, locurile de muncă se categorisesc în:

locuri de muncă normale;
locuri de muncă în condiţii deosebite
locuri de muncă în condiţii speciale de muncă
 

În cadrul cadrul Operei Brașov există locuri de muncă în condiții speciale de muncă, iar profesiile ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale sunt nominalizate de Legea nr. 263/2010 (*actualizată*) – legea privind sistemul unitar de pensii publice – anexa nr. 4.

Art. 99 –Munca în condiţii grele este socotită cea prestată la scenă, culise, fosă, sala de repetiţii cor, sala de repetiţii balet, sala de repetiţii orchestră şi sălile de canto.

Art. 100 – Anumite categorii de personal artistic şi tehnic din cadrul instituţiei au dreptul la spor pentru condiţii grele ce se acordă pentru suprasolicitare neuropsihică, conform legislaţiei în vigoare astfel:

I - conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole şi concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 1-6 din anexa nr. 1 sporul este de până la 15%. Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul artistic nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:

dirijor,
solist vocal,
solist balet,
concert maestru,
şef partidă
dirijor cor,
artist liric
corist operă,
balerin,
artist instrumentist,
instrumentist,
sufleor operă,               
actor.
II - conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole şi concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 7 din anexa nr. 1 sporul este de până la 10%. Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul artistic nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:

regizor scenă
regizor culise
regizor tehnic
operator imagine
operator sunet
operator lumini
III - conform Hotărârea Guvernului nr. 1.672 din data de 10.12.2008 (*actualizată*) – hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole şi concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, tabelul I, nr. crt. 8 din anexa nr. 1 sporul este de până la 5%. Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Personalul tehnic de scenă nominalizat de lege care beneficiază de acest spor este următorul:

maestru lumini-sunet,
electrician iluminare scenă,
electroacustician,
mânuitor – montator décor,
costumier,
machior,
peruchier,
recuziter.
Art. 101 – Locurile socotite de condiţii grele în Opera Braşov sunt:

scena,
fosa,
sălile de repetiţii.
Art. 102 – Pentru personalul de scenă la acordarea sporului de condiţii grele de muncă se vor socoti doar repetiţiile şi spectacolele de la scenă.

Art. 103 – La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit cu privire la riscurile ce le presupune noul loc de muncă şi la normele de protecţie a muncii pe care este obligat să le cunoască şi să le respecte în procesul muncii.

Art. 104 - Salariata gravidă (este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare), beneficiază de următoarele:
a) - dispensa pentru consultaţii prenatale (un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist)

b) - concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;

c) -  concediul de risc maternal, pentru protecţia sănătăţii si securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.

Art. 105 - Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.

Art. 106 - Angajatorul este obligat să îi modifice angajatului în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să îl repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

Art. 107 – Salariata gravidă beneficiază de  toate prevederile de protecţia maternităţii la locul de muncă cuprinse în ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003, prevederi modificate și completate prin legeanr. 154 din 18 iunie 2015 reglementate prin HOTĂRÂREA nr. 537 din 7 aprilie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice.

În cazul în care salariatele nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în Ordonanţă.

Art. 108 – Instituţia poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului şi, în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului.

            Nu constituie o modificare a contractului individual de muncă mutarea salariatului într-un alt sediu sau susţinerea activităţii sale într-o altă locaţie decât la sediul de bază al instituţiei sale, atâta timp cât nu s-a schimbat felul muncii şi nici cuantumul salariului.

Art. 109 – Salariaţii au obligaţia să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de instituţie, să nu le deterioreze, descompleteze sau să sustragă componente ale acestora, iar în acest ultim caz conducerea instituţiei urmând să anunţe organele de poliţie.

Art. 110 – În cazul recomandărilor medicale de schimbare a locurilor de muncă pentru salariaţii suferinzi de anumite afecţiuni se va asigura transferarea acestora în alte locuri de muncă şi după caz, recalificarea acestora în funcţie de locurile de muncă disponibile.

Art. 111 – Salariaţii au obligaţia de a se supune examenelor medicale la solicitarea conducerii instituţiei pentru stabilirea posibilităţii de a ocupa în continuare posturile şi funcţiile deţinute prin contractul individual de muncă.

Art. 112 – Salariaţii sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât pe ei înşişi, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă.

Art. 113 – alin. 1 - În cadrul propriilor responsabilităţi, instituţia va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.

             alin. 2 - La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la aliniatul 1, se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire:

- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursă;

- înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;

- aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

Art. 114 – Instituţia are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin intermediul serviciului de prevenire şi protecţie.

Art. 115– La nivelul instituţiei s-a constituit un comitet de securitate şi sănătate în muncă cu scopul de a se asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.

Art. 116 – Instituţia are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicina muncii. Medicul de medicina muncii este independent în exercitarea profesiei sale.

Art. 117 – În Opera din Braşov este interzis fumatul.

 

9. CAPITOLUL VIII:REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII  ŞI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂŢII  

Art. 118 – alin. 1 - În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.

               Alin. 2 - Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat bazată pe criterii de sex, discriminare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnic, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, apartenenţă sau activitate sindicală este interzisă.

            Alin. 3 - Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la aliniatul 2 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea folosinţei sau exercitarea drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.

Art. 119 – Orice salariat care prestează o muncă, beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

Art. 120 – Salariaţii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale.

Opera Brasov Opera Brasov Opera Brasov Opera Brasov